Iulian RADU PhD Student (julian@linux.com)
Bucharest University of Economic Studies
Abstract
Situația tineretului în Europa și în fiecare țară membră a Uniunii Europene este una deosebit de importantă. Generația tânără, cuprinsă între 15 și 25 de ani și chiar cea între 25 și 29 de ani, reprezintă sprijinul de azi pentru mâine în ceea ce privește forța de muncă.
Această generație tânără, în perioada pandemiei COVID 19 a avut de suferit în întreaga Europă. Lipsa locurilor de muncă și perioada de studenție a celei mai mari părți din această grupă de vârstă nu s-au desfășurat în cele mai bune condiții în ciuda tuturor eforturilor depuse de fiecare stat în parte, datorită acestei pandemii.
Datorită acestei pandemii un număr important de persoane din generația tânără s-au trezit în situația de a suferi și de a nu se afla în cadrul populației ocupate, aceasta deoarece investițiile pentru locuri de muncă au fost din ce în ce mai reduse, iar activitatea economică în anii 2019-2022, primul semestru, a avut de suferit prin reducerea, închiderea, unor activități cum ar fi HoReCa, turismul și altele. Generația tânără s-a trezit a fi cea mai afectată.
Obiectivul acestui articol este de a demonstra că efectele COVID 19 au avut un impact deosebit asupra situației economice și sociale a tineretului din Europa și din fiecare țară membră în parte. În prezentarea acestei situații am utilizat o serie de date rezultate din analizele efectuate pe plan național în fiecare țară, cât și pe plan mai general, în Uniunea Europeană.
Desigur, situația populației tinere este privită cu atenție, îngrijorare, dar și cu speranțe că această situație se va echilibra, că vom reveni la macrostabilitate și că, în cadrul Uniunii Europene, vom iniția proiecte majore, cu participarea cât mai multor state așa încât problema absorbției din șomaj a tinerilor să devină o prioritate.
Din datele publicate de Eurostat și de Parlamentul European se înțelege foarte clar că atenția Uniunii Europene este îndreptată înspre tânăra generație, grupa primă de vârstă din cadrul forței de muncă, pe plan național și european. Pentru prezentarea acestor aspecte am utilizat date concrete, unele pe care le-am ajustat, prelucrat și re-aranjat, așa încât să se evidențieze gradul în care a fost afectată populația activă ocupată, forță de muncă, din grupa tânără de 15 – 29 de ani.
Am utilizat reprezentările grafice, tabelele pentru a evidenția cât se poate de clar situația populației tinere afectată de pandemia COVID 19. Totodată, prin unele metode și modele statistico-econometrice, am reușit să evidențiez unele aspecte, cum ar fi populația tânără între 25 – 29 de ani ocupată, rata de ocupare, apoi rata de ocupare a populației tinere în intervalul 2019 – 2021, rata anuală de ocupare salariați în intervalul 2005 – 2020, dar și ocuparea forței de muncă tinere în intervalul trimestrul IV 2019 – trimestrul I 2021. De asemenea, m-am ocupat de evidențierea prin mijloace statistice, indicatori, grafice și alte figuri reprezentative, a politicii economice care trebuie să fie îndreptată, atât în strategia Uniunii Europene, cât și în strategia statelor membre, pentru a îmbunătăți situația acestei categorii tinere a forței de muncă.
Cuvinte cheie: forță de muncă, populație ocupată, șomaj, crize, investiții, evoluții.
Clasificarea JEL: I20, J20
The socio-economic situation of youth in Europe under the effects of the Covid-19 pandemic
Abstract
The situation of young people in Europe and in every Member State of the European Union is a particularly important one. The younger generation, aged between 15 and 25 and even between 25 and 29, is today’s support for tomorrow in terms of the workforce.
This younger generation, during the COVID 19 pandemic, has suffered across Europe. The lack of jobs and the student period of most of this age group have not been carried out in the best conditions despite all the efforts made by each individual state, due to this pandemic.
Due to this pandemic, a significant number of people of the younger generation have found themselves in the situation of suffering and not being in the employed population, this is because the investments for jobs have been increasingly low, and the economic activity in the years 2019-2022, the first semester, has suffered through the reduction of, closure of activities such as HoReCa, tourism and others. The younger generation found themselves to be the most affected.
The objective of this article is to demonstrate that the effects of COVID 19 have had a particular impact on the economic and social situation of young people in Europe and in each individual member country. In presenting this situation, we used a series of data resulting from the analyses carried out at national level in each country, as well as more generally, in the European Union.
Of course, the situation of the young population is viewed with attention, concern, but also with the hope that this situation will be balanced, that we will return to macro-stability and that, within the European Union, we will initiate major projects, with the participation of as many states as possible, so that the issue of the absorption of young people from unemployment becomes a priority.
From the data published by Eurostat and the European Parliament it is very clear that the European Union’s attention is focused on the young generation, the first age group within the workforce, at national and European level. To present these aspects, we used concrete data, some of which we have adjusted, processed and re-arranged, so as to highlight the degree to which the active employed population, labor force, of the young group of 15-29 years was affected.
We used the graphic representations, the tables to highlight as clearly as possible the situation of the young population affected by the COVID 19 pandemic. At the same time, through some statistical-econometric methods and models, we managed to highlight z some aspects, such as the young population between 25 – 29 years old occupied, the employment rate, then the employment rate of the young population between 2019 and 2021, the annual employment rate between 2005 and 2020, but also the young employment between the fourth quarter of 2019 and the first quarter of 2021. I have also dealt with highlighting, by statistical means, indicators, graphs and other representative figures, the economic policy that needs to be directed, both in the European Union strategy and in the strategy of the Member States, in order to improve the situation of this young category of labour force.
Keywords: labour force, employed population, unemployment, crises, investments, developments.
JEL classification: I20, J20
