Assoc. prof. Mădălina-Gabriela ANGHEL PhD (madalinagabriela_anghel@yahoo.com)
Artifex University of Bucharest
Dana Luiza GRIGORESCU PhD Student (danaluiza2004@yahoo.com)
Bucharest University of Economic Studies
Radu STOICA PhD Student (radustoica68@yahoo.com)
Bucharest University of Economic Studies
Abstract
România se află în prezent sub influența unor crize care acționează conjugat asupra economiei naționale. Astfel, criza pandemică nu și-a spus ultimul cuvânt și deși se fac unele analize care duc la reconsiderarea acestui flagel, efectele continuă să lase urme adânci în economia națională.
Criza pandemică a determinat încă de la început declanșarea crizei economico-financiare, care apoi s-a adâncit și a determinat o problemă deosebită, aceea a reducerii producției, a unor aspecte delicate.
Ulterior a intervenit războiul din Ucraina, care poartă în spate trei elemente negative pentru economia națională a României. În primul rând s-a declanșat criza energetică pe care România este nevoită să o suporte. Această criză energetică a adus la determinarea unei inflații fără precedent, care a diminuat foarte mult veniturile salariale ale populației. Și nu în al treilea rând schimburile comerciale au trebuit să fie restructurate din punct de vedere al originiilor pentru importuri sau a destinațiilor pentru exporturi.
În aceste condiții veniturile salariale ale populației, în termeni nominali, au manifestat ca urmarea unor măsuri de ultimă oră de creșteri, dar aduse în termeni reali prin aplicarea efectului inflației sunt tot mai reduse.
Problema este că inflația are la bază creșterea prețurilor în primul rând la produsele de bază pe care le consumă populația în fiecare moment, produsele agroalimentare și energia. În acest context, printr-un studiu comparativ și am încercat și am reușit să evidențiem rezultatele care s-au înregistrat în economia națională în ultima perioadă de timp. De asemenea, creșterile salariale au fost minore și datorită faptului că nu există venituri suplimentare, care să determine creșterea cel puțin a salariului minim pe economie. În acest context, aproximativ 3,5 milioane de salariați au venitul salarial minim pe economie, care chiar dacă va crește în primul trimestru al anului 2023, va fi minor față de creșterea costului vieții în aceeași perioadă de timp.
Am utilizat seriile de date statistice furnizate de Institutul Național de Statistică și Eurostat. De asemenea, am recalculat, rearanjat o serie de date pe care le-am prezentat și prin tabele, grafice, comparative. Am utilizat pe larg sistemul de indicatori al variabililor despre care am amintit.
Cuvinte cheie: câștig salarial, inflație, crize, economie națională, evoluții.
Clasificarea JEL: E20, E30
Wage gain on the economy – seriously affected by the crises facing Romania
Abstract
Romania is currently under the influence of crises that act together on the national economy. Thus, the pandemic crisis has not said its last word and although some analyzes are being made that lead to the reconsideration of this scourge, the effects continue to leave deep traces in the national economy.
The pandemic crisis determined from the beginning the triggering of the economic-financial crisis, which then deepened and determined a particular problem, that of the reduction of production, of some delicate aspects.
Later, the war in Ukraine intervened, which has behind it three negative elements for Romania’s national economy. First of all, the energy crisis that Romania has to endure was triggered. This energy crisis led to unprecedented inflation, which greatly reduced the salary income of the population. And not thirdly, trade had to be restructured in terms of origins for imports or destinations for exports.
Under these conditions, the wage incomes of the population, in nominal terms, showed as a result of some last-minute measures of increases, but brought in real terms by applying the effect of inflation, they are increasingly reduced.
The problem is that inflation is based on the increase in prices primarily of the basic products that the population consumes at every moment, agricultural products and energy. In this context, through a comparative study, we tried and managed to highlight the results that have been recorded in the national economy in the last period of time. Also, salary increases were minor and due to the fact that there are no additional incomes, which would determine the increase of at least the minimum wage in the economy. In this context, approximately 3.5 million wage earners have the minimum wage income in the economy, which even if it will increase in the first quarter of 2023, will be minor compared to the increase in the cost of living during the same period of time.
We used the statistical data series provided by the National Institute of Statistics and Eurostat. I also recalculated, rearranged a series of data that I also presented through tables, graphs, and comparisons. I used extensively the indicator system of the variables that I mentioned.
Keywords: salary gain, inflation, crises, national economy, developments.
JEL classification: E20, E30
