Ruxandra Moldoveanu
Abstract
România face parte din grupul ţărilor care suferă, în ultimii douăzeci de ani, o pierdere semnificativă a numărului de locuitori. Trei cauze principale determină această reducere puternică a mărimii populaţiei: sporul natural constant negativ după 1989, fenomenul accentuat de îmbătrânire demografică şi soldul negativ al migratiei internationale, numărul emigranţilor depăşindu-l pe cel al imigranţilor. Pentru populaţia de etnie rromă însă, nu se aplică acelaşi tipar, evoluţia în timp fiind inversă, de creştere semnificativă.
Populaţia de etnie rromă se distinge de restul populaţiei care trăieşte pe teritoriul României şi sub aspectul structurii demografice, dar şi sub cel al structurii din punct de vedere al statutului deţinut în conformitate cu modul de participare la activitatea economică. Aceste particularităţi sunt reflectate în nivelurile atinse de ratele de ocupare, de cele de şomaj, generând un impact social deosebit de puternic pentru comunităţile populate cu etnici rromi.
Lucrarea are ca scop evidenţierea unor astfel de particularităţi prin intermediul metodelor de analiză descriptivă asupra unei selecţii de date statistice disponibile din rândul rezultatelor recensămintelor asupra populaţiei şi locuinţelor şi ale anchetei forţei de muncă în gospodării (AMIGO).
Cuvinte cheie: populaţie, etnia rromă, structură demografică, ocupare, şomaj
JEL Classification: J15, J21, J24
