Prof. Constantin ANGHELACHE PhD (actincon@yahoo.com)
Bucharest University of Economic Studies / „Artifex” University of Bucharest
University assistant Sorin Iulian CIOACĂ PhD (sorin.cioaca@fin.ase.ro)
Bucharest University of Economic Studies
Dana Luiza GRIGORESCU PhD Student (danaluiza2004@yahoo.com)
Bucharest University of Economic Studies
Abstract
Problema șomajului este una permanentă întrucât în procesul de macrostabilitate apar elemente de dezechilibru. În contextul unei piețe libere putem discuta și despre piața forței de muncă, care nu mai poate fi reglată în mod administrativ, așa încât forța de muncă să fie absorbită, să fie reconvertită și să se elimine pe cât posibil șomajul, lăsând oferta și cererea să soluționeze ocuparea forței de muncă.
Șomajul este un element de echilibru într-un anumit fel, deoarece reglează necesarul de forță de muncă cu nevoile și existența pe piața muncii a persoanelor disponibile, dar acestea ar trebui să fie în structura pe profesii, pe meserii, cerută de piață. Din când în când, atunci când apar fenomene de destabilizare macroeconomică, șomajul ca supapa de utilizare a populației active își face simțită prezența. În acest context, în perioada crizei economico-financiare din 2008-2010, șomajul a avut o tendință de creștere impusă de efectele crizei despre care am amintit. În condițiile actuale, în care economia mondială, a țărilor europene și pe cale de consecință și a României se află sub efectul crizei sanitare coronavirus, conjugată cu criza economico-financiară, inflația a devenit un fenomen în creștere, fiind chiar îngrijorător.
Populația în șomaj beneficiază pentru o perioadă limitată de o plată, după care devine populație liberă neocupată. Un paradox este și acela că pe măsură ce cresc contingentele de șomeri și există locuri vacante care se scot pentru a fi ocupate, acestea din urmă nu sunt finalizate, deoarece structura locurilor scoase pentru a fi ocupate nu corespund nevoilor economiei din punct de vedere al structurii pe meserii, de profesii. Efectul șomajului asupra evoluției Produsului Intern Brut este una negativă în sensul că, în termeni generali, pe măsură ce crește șomajul înseamnă că se eliberează locuri de muncă, crește fondul de șomaj, două elemente care influențează asupra rezultatelor concrete și diminuează veniturile bugetare care vor fi alocate în alte domenii.
În perioada crizei actuale despre care am vorbit rezultă foarte clar că șomajul a crescut destul de mult comparativ cu luna ianuarie a acestui an, dar și mai îngrijorător este faptul că un număr însemnat, peste 1,3 milioane de persoane, se află în șomaj tehnic care în final va putea alimenta numărul persoanelor care trec în șomaj. Pentru considerarea modului în care se poate utiliza resursa forței de muncă în România trebuie să avem în vedere că peste poate 1,5 milioane de persoane, care s-au întors din statele europene unde au lucrat, nu pe bază de contract și de angajamente precise, s-au întors în țară făcând parte din numărul acelor persoane neocupate. Pentru a înțelege efectul invers pe care îl are șomajul asupra evoluției Produsul Intern Brut, deci asupra creșterii economice, am utilizat un model de regresie liniară care ne evidențiază tocmai această situație.
Cuvinte cheie: șomaj, inflație, criză, Produs Intern Brut, forță de muncă, populație neocupată.
Clasificarea JEL: C13, E20
The analysis of the evolution of unemployment in Romania in the conditions of the health and economic-financial crisis. Effects on economic growth
Abstract
The problem of unemployment is a permanent one because in the process of macro stability elements of imbalance appear. In the context of a free market, we can also discuss the labor market, which can no longer be regulated administratively, so that labor is absorbed, reconverted and unemployment eliminated as much as possible, leaving supply and demand to solve employment.
Unemployment is an element of balance in a certain way, because it regulates the labor force needs and the existence on the labor market of available people, but they should be in the structure by professions, by trades, required by the market. From time to time, when macroeconomic destabilization phenomena occur, unemployment as a valve for the use of the active population makes its presence felt. In this context, during the economic and financial crisis of 2008-2010, unemployment had an upward trend imposed by the effects of the crisis we mentioned. In the current conditions, in which the world economy, of the European countries and consequently of Romania is under the effect of the coronavirus health crisis, conjugated with the economic-financial crisis, inflation has become a growing phenomenon, being even worrying.
The unemployed population benefits for a limited period from a payment, after which it becomes an unemployed free population. A paradox is also that as the number of unemployed quotas increases and there are vacancies that are filled to be filled, the latter are not completed, because the structure of the places taken out to be filled do not correspond to the needs of the economy in terms of structure by trades, by professions. The effect of unemployment on the evolution of the Gross Domestic Product is a negative one in the sense that, in general terms, as unemployment increases, jobs are created, the unemployment fund increases, two elements that influence concrete results and decrease budget revenues allocated to other areas.
During the current crisis we talked about, it is very clear that unemployment has risen quite a bit compared to January this year, but even more worrying is the fact that a significant number, over 1.3 million people, are technically unemployed which will eventually be able to feed the number of unemployed people. To consider how to use the labor resource in Romania we must keep in mind that over 1.5 million people, who returned from the European countries where they worked, not on the basis of a contract and precise commitments , returned to the country as part of the number of those unemployed. In order to understand the inverse effect that unemployment has on the evolution of the Gross Domestic Product, so on economic growth, we used a linear regression model that highlights this situation.
Keywords: unemployment, inflation, crisis, Gross Domestic Product, labor force, unemployed population.
JEL classification: C13, E20
