Profesor Gheorghe Săvoiu, PhD., D.H.,
University of Piteşti
Associate professor Constantin Manea, PhD., D.H.,
University of Piteşti
Rezumat
Una dintre cele mai simple serii de date statistice, apărută ca rezultat al prelucrării prin grupare a realităţii lingvistice sau filologice, aprofundată ştiinţific fie sub denumirea de serie atributivă nenumerică fie sub aceea de serie enumerativă este supusă în articol investigării specifice a gândirii statistice de început, respectiv analizei frecvenţelor de apariţie a unor cuvinte sau expresii specifice. Metoda analizei feecvenţiale în (mini) corpusuri filologice poate să devină astfel, prin aplicabilitate crosdisciplinară, o metodă utilă de validare în lingvistica modernă, cu şansa de a oferi soluţii de alegere criterială riguroasă sau argumente pertinente, extrase din uzul limbii în situaţii de ambiguitate şi chiar de incertitudine selectivă. Tipul de serie investigată în articol, tip dominant în universul filologic sau lingvistic, dobândeşte o utilitate specială ce poate fi asigurată prin prelucrarea rapidă cu ajutorul metodei sau analizei frecvenţiale. Metoda frecvenţială permite luarea de decizii prompte în context de incertitudine filologică sau lingvistică, oferind indicatori statistici diverşi capabili să confere veridicitate argumentaţiei probatorii axate pe uzul lingvistic, prin dezvoltarea statică, dinamică, spaţială şi structurală a cuantificării în (mini)corpusuri filologice a frecvenţelor de apariţie, prin confruntare de opţiuni, prin evaluarea concentrărilor sau diversificărilor şi în final chiar prin valorificarea profilului statistic în lingvistica modernă. Autorii oferă câteva exemplificări pertinente ale utilităţii metodei prin crosdisciplinaritate, care vizează în acest caz simplificarea deciziei, atât în filologia tradiţională, cât şi în lingvistica modernă, valorifică informaţii statistice trecute, pentru a desprinde tendinţele de utilizare de o manieră prospectivă cât mai corectă a limbajului ştiinţific clasic sau modern. Pentru aplicabilitatea (mini)corpusul filologic modern de tip Internet accesat cu motoare de căutare devine populaţia statistică observată şi prelucrată, iar prezentarea tabelară şi reprezentarea grafică adecvată delimitează imaginea cantitativă a probatoriului. În final, autorii anticipează evoluţia către o lichiditate semnificativă sau chiar către o volatilitate excesivă a limbajului modern şi asmilând analiza fluxurilor de date ale unor serii enumerative, tratează şi identifică statistic soluţii subliniind impactul major al metodelor aplicate crosdisciplinar în cadrul oricărei cercetări ştiinţifice filologice sau lingvistice.
Cuvinte cheie: crosdisciplinaritate, metodă statistică, seria enumerative, seria homogradă sau de attribute, analiză frecvenţială, (mini)corpus filologic sau lingvistic, indicatori de concentrare – diversificare, metoda profilului statistic, uzul lingvistic.
Coduri JEL: C46, C49.
STATISTICAL METHODS APPLIED IN A CROSS-DISCIPLINARY MANNER IN ENUMERATIVE OR NON-NUMERICAL ATTRIBUTIVE SERIES. STATISTICAL FREQUENCY ANALYSES IN PHILOLOGICAL (MINI)CORPORA
Abstract
One of the simplest series of statistical data, emerged as a result of the grouping manner of processing linguistic or philological reality, and scientifically in-depth searched, by the name of either non-numerical attributive series, or enumerative series, is subjected, in this paper, to the specific investigation of early statistical thinking, respectively the analysis of the frequencies of occurrence of specific words or expressions. The method of frequency analysis in philological (mini)corpora can thus become, through its cross-disciplinary applicability, a useful validation method in modern linguistics, standing the chance to offer rigorous criteria selection solutions or pertinent arguments, extracted from the use of language in situations of ambiguity, and even of selective uncertainty. The series type investigated in this article, a dominant one in the universe of philology or linguistics, acquires a special utility that can be ensured by rapid processing using the method or frequency analysis. The frequency method allows for prompt decisions in the context of philological or linguistic uncertainty, by providing various statistical indicators capable of giving truth value to the evidence-based argumentation focused on language use, by statically, dynamically, spatially and structurally developing quantification in philological (mini)corpora of emergence frequencies, by means of confronting options, evaluating concentrations or diversifications, and finally even by capitalizing on the statistical profile in modern linguistics. The authors offer a number of pertinent examples of the usefulness of the cross-disciplinary method, which, in this case, aims at simplifying the decision, both in traditional philology and in modern linguistics, by capitalizing on past statistical information, in order to infer the actual use and ussage trends in classical or modern science language, in a more accurate way. For the sake of applicability, the modern philological Internet-type (mini)corpus, accessed with search engines, becomes the statistical population observed and processed, and the tabular presentation and the adequate graphic representation draw the quantitative image of the evidence. Finally, the authors anticipate the evolution of modern language towards a significant liquidity, or even towards an excessive volatility, and by analyzing the data flows of a number of enumerative series, the paper treats and statistically identifies solutions emphasizing the major impact of cross-disciplinary methods in any philological or linguistic scientific research.
Keywords: cross-disciplinarity, statistical method, enumerative series, homograde or attribute series, frequency analysis, philological or linguistic (mini)corpus, concentration–diversification indicators, statistical profile method, linguistic usage.
JEL codes: C46, C49.
